rival, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. rival, lat. rivalis, germ. Rival)
Etimologie: (fr. rival, lat. rivalis, germ. Rival)
1. (cel) care aspiră la aceleași funcții, avantaje, situații cu altul; concurent, potrivnic, adversar.
2. fără ~ = fără seamăn; inegalabil.